Munţi înalti semeţi
| Munţi înalti semeţi Cu brazi plini de nămeţi Vântul adia Şi parc-aşa spunea... /:Doamne, cât de mare eşt Şi cât ne iubeşti. :/ Oceanu-n depărtări Îşi poartă cântu-n zări Iar pescăruşii-n zbor Îngână-ncetişor... În andânc de noapte Stele plin de şoapte În feeria lor Licăreau uşor. Eu m-alătur lor Şi-ntr-un mare cor Îţi cântăm cu dor Cât de mare eşti. |