Un dor de patria cerească,

Un dor de patria cerească,
De-acel cămin făgăduit,
A început în minsă crească,
În pieptu-mi slab şi chinuit.

O, Doamne, fă să vină ziua
Să vină cât mai grabinc ceasul,
Când tot lăsând, să-mi iau adio
Şi pentru veci să-mi uit necazul.

Şi inima mea când suspină
Caută Fiul lui Dumnezeu,
Căci numai El doru-mi alină,
Cu Duhul Sfânt şi harul Său.

Aş vrea să zbor, să las pământul,
Să scap de-această fire-a mea
"Cu glasul meu strig către Domnul,
O, vino Doamne şi mă ia!"

Când mă gândesc la Tine Doamne
Cât eşti de bun şi iubitor;
O, mult mi-e dor, mi-e dor de Tine,
La Tine-acum aş vrea să zbor!