Sosită e iar primăvara
Sosită e iar primăvara Şi câmpul e-nflorit; Văzduhul e plin de miresme, De cânt şi ciripit. Dar primăvara vieţii E cel mai mare dar; Cu Isus rămâne frumoasă, Ca un mărgăritar. Câmpia e împodobită Ca un frumos covor, De ierburi şi flori minunate În mii şi mii de culori. Din suflet înalţ o cântare Spre bunul Creator, Ce-a dat pe Isus ca să fie Al meu Mântuitor. Dar primăvara vieţii E cel mai mare dar O pun azi întreagă ca jertfă Pe-al inimii altar. |