Plutim prin furtună,
| Plutim prin furtună, Plutim nencetat Spre casa divină Cu porţi de smarald. De-i aspră cărarea, Noi nu disperăm; În portul odihnei Curând ancorăm. Spre casa divină Plutim nencetat, Spre scumpa cetate Cu porţi de smarald. Deşi noaptea-i neagră Şi valu-inălţat, Mergând se frământă De vânturi mânat. În faţă ni-e farul, Sclipeşte voios; Prin noapte ne cheamă. E Domnul Hristos. Străbatem prin valuri, Sosim la uscat, Edenul s-arată Cu-al vieţii palat! ... Curând, în curând Cu Isus pe un nor Sosi-vom la |