Măreţul har m-a mântuit

Măreţul har m-a mântuit
Pe mine de păcat,
Pierdut eram, dar m-a găsit
De moarte m-a scăpat.

Măreţul har m-a învăţat
S-o rup cu orice rău,
Ce scump mi-e azi tot harul dat,
Trăiesc prin el mereu.

Prin har ajunge-voi în cer
Cu slavă îmbrăcat,
Şi voi slăvi în veşnicii
Pe Cel ce har mi-a dat.

Şi după zeci de mii de ani,
Din veacul minunat,
Nici cu o picătură n-a scăzut
Oceanul nesecat.