În faţa Ta, Isuse
| În faţa Ta, Isuse Un bulgăr de pământ eu sunt; Şi totuşi uit adesea, Crezând că sunt mai mult. Când ruga-mi nalţ spre ceruri, Răspunsul îl aştept curând, Uitind cât Te-ai rugat Tu- Când erai pe pământ. Cum să mă rog? Aş vrea să-mi spui- Şi ce să fac ca să mă ierţi. Cum să mă rog Să simt puterea Ta Că m-a cuprins şi că m-asculţi ? Că jertfă pentru mine Te-ai dat şi-n cuie-ai suferit De ce-ai făcut-o oare ? Da, ştiu că m-ai iubit ! Mă simt dator cu viaţa Când mă gândesc la jertfa Ta; Şi totuşi eu adesea Nu-ţi dau dragostea mea. Cum să iubesc Să pot s-arăt şi eu la fel iubirea Ta ? Cum să iubesc Să ştiu că nu îmi va lipsi Nicicând dragostea Ta ? De-atâtea ori în viaţă M-ai sprijinit, m-ai ajutat; Aş vrea şi eu pe alţii s-ajut- Cu ce mi-ai dat. Oricât aş vrea, Isuse, Departe sunt cu fapta mea Cu meritul meu, Doamne, Nicicând nu m-aş lăuda. Cât să ajut Şi cât să fac în lucrul Tău Pe-acest pământ ? Cum să ajut Prin mine oamenii Să-nteleagă-al Tău Cuvânt ? E prea puţin o viaţă Să stau plângând, îngenunchiat Să cred că am plătit eu Tot ce Ţi-am datorat. Dar ştiu că Tu, Isuse, Nu-mi ceri mai mult decât pot eu; De-aceea pot fi sigur Că voi fi-n cerul Tău. Cum să-ţi mulţumesc ? Şi nici nu ştiu ce pot să-ţi dau Ca să primeşti ! Inima mea Ţi-o dau Şi vreau în ea Isus Pe veci să locuieşti. |