În drumul meu
În drumul meu Mă-ntreabă-ades semenii mei De ce îţi cânt, cum pot să cred Într-un mister, Într-un abis nedefinit ? Cum să le spun Că Tu exişti şi eu te simt ? Cum să le-arăt Că ei sunt orbi şi merg dormind ? Să le arat Că frunza-n pom e lucrul Tău ? Să le explic Că oceanele Tu le-ai întins Şi munţi înalţi spre Tine tind ? Să le-amintesc Că galaxii se-nvârt mereu Şi-n univers de-atâţia ani Şi-aceleaşi legi Din infinit spre infinit ? De mă-nţeleg în drumul lor De mult umblat Te vor găsi Şi-atunci nu vor mai întreba De ce mai cred şi de ce-Ţi cânt. |