E plin de miraje pământul,
E plin de miraje pământul, De patimi ce-atrag în noroi. Muşcăm din păcat tot mai lacomi Şi tot mai flămânzi şi mai goi. Dar sus la Golgota, pe cruce Cu pieptul de-o lance străpuns, La tainica vremii răscruce Ne-aşteaptă, cu lacrimi, Isus. În ritm de stridente orchestre Perechile lumii petrec, Crezându-se domni peste clipă Cu clipele-alăturea trec. Aleargă maşini pe artere, Rachete svâcnesc printre nori. Tresare Selena-n cratere, Saturn e cuprins de fiori. Tu, rege al vremilor noastre, Tu, om ce străbaţi prin stihii, Tu ştii să te-nalţi către astre, Dar taina supremă n-o ştii. Tu nu ştii că sus pe Golgota Pe cruce Cu pieptul de-o lance străpuns, Sub norii ce-ntunecă bolta Ne-aşteaptă, cu lacrimi, Isus. |