Doar o colibă aici jos îmi ajunge

Doar o colibă aici jos îmi ajunge
Argint şi aur, n-am în casa mea;
Dar în locaşul, strălucirii divine,
Numai în aur eu voi umbla.

Eu am locaşul dincolo-n mărire;
În strălucirea ce n-o pot visa.
Cândva acolo voi sfârşi alergarea;
Pe străzi de aur în slava Sa.

Când vreo ispită îmi chinuie gândul;
Şi ca profetul pe piatră adorm.
Eu ştiu că-n ceruri dincolo de stele
Voi sta la masa lângă al meu Domn.

Să nu mă credeţi sărac
Şi nici singur;
Sufletul meu e de ceruri legat.
Sunt călătorul, ce-şi caută ţara;
Unde-i lumină neîncetat.