Doamne, dă-mi în orice ceas
Doamne, dă-mi în orice ceas S-aleg bine sfântu-Ţi glas Din oricâte zgomote, Ca pe nişte clopote. Fă într-una să rămâi Tot la dragostea dintâi. De-ar veni-ntristările Să-mi astupe zările Şi în lumea de păcat Dă-mi să am un ochi curat Şi-n ispite, Doamne, Tu Îmi păzeşte sufletul. Îmi sădeşte dor în piept, Zi şi noapte să Te-aştept Şi să-Ţi fac căi netede Să soseşti mai repede Iar dacă vrăjmaşul vechi Şoapte mi-o-nsufla-n urechi Îţi trimite îngerii Să-l supună-nfrângerii; Să-l alunge-n loc pustiu Unde nu e suflet viu Şi unde nu pregetă Vânt uscat şi secetă. Iar când drumul mi-e mai greu Să Te ştiu veghind mereu Cum, trezind ogoarele De sub gheţuri soarele. Iar târziu, când ai să laşi Ceaţă-n ochi şi plumb în paşi. Am să ştiu că vremea e Să mă-ntorc în patrie. |