Ce plăcută-i părtăşia
Ce plăcută-i părtăşia Dintre fraţi, dintre surori Când domneşte armonia, Când e cerul fără nori; Când iubim toţi adevărul Și prin el liberi trăim, Atunci cât este de bine Ca-mpreună toţi să fim. /:Părtăşie:/ Binecuvântată eşti, Ne dai multă bucurie Și pe toţi ne înfrăţeşti; /:Părtăşie:/ exerciţiu necesar Pentru cei ce vor S-ajungă-n Canaan. Ce plăcută-i părtăşia Când e pace între fraţi, Când domneşte armonia Între cei ce-s adunaţi; Unitate e acolo, Bucurie-n Duhul Sfânt Şi acolo parcă cerul Coborât e pe pământ. Ce plăcută-i părtăşia Când lipseşte-orice păcat Iar pe faţă bucuria Radiază ne-ncetat; Când simţim prezenţa vie A tot ce-i Dumnezeiesc, Părtăşia se transformă În ceva sublim, ceresc. Necesară-i părtăşia Pentru cei de pe pământ Să trăim aici ca-n ceruri În prezenţa Celui Sfânt; Căci în cer nu poţi ajunge Dacă nu eşti pregătit Şi dacă al părtăşiei Testul nu l-ai absolvit. |