Ce plăcută-i părtăşia

Ce plăcută-i părtăşia
Dintre fraţi, dintre surori
Când domneşte armonia,
Când e cerul fără nori;
Când iubim toţi adevărul
Și prin el liberi trăim,
Atunci cât este de bine
Ca-mpreună toţi să fim.

/:Părtăşie:/
Binecuvântată eşti,
Ne dai multă bucurie
Și pe toţi ne înfrăţeşti;
/:Părtăşie:/ exerciţiu necesar
Pentru cei ce vor
S-ajungă-n Canaan.

Ce plăcută-i părtăşia
Când e pace între fraţi,
Când domneşte armonia
Între cei ce-s adunaţi;
Unitate e acolo,
Bucurie-n Duhul Sfânt
Şi acolo parcă cerul
Coborât e pe pământ.

Ce plăcută-i părtăşia
Când lipseşte-orice păcat
Iar pe faţă bucuria
Radiază ne-ncetat;
Când simţim prezenţa vie
A tot ce-i Dumnezeiesc,
Părtăşia se transformă
În ceva sublim, ceresc.

Necesară-i părtăşia
Pentru cei de pe pământ
Să trăim aici ca-n ceruri
În prezenţa Celui Sfânt;
Căci în cer nu poţi ajunge
Dacă nu eşti pregătit
Şi dacă al părtăşiei
Testul nu l-ai absolvit.