Mă simt ca o frunză, purtatã de vânt
Mă simt ca o frunză, purtatã de vânt Ca o trestie frântă, pe malul unui lac. Ca un muc, care abea mai fumegă Dar fără Domnul, mult, mult preasărac. Furtuna e mare iar barca, mi-e înecată Nu mai pot vâsli aş vrea, s-ajung la mal Mă uit în jurul meu, Și văd doar bărci scufundate Mai vino odată, să nu mă pierd în larg. /:Mai trimite-mi Doamne :/ Mai trimite-mi Doamne, încurajări, Că mi-e greu pe cale. Nu mai am răbdare. Mi-ai spus să Te chem Când îmi este greu. Azi e clipa să Te strig, E momentul să Te chem, în ajutor. Nu vreu să te pierd Isuse Nu vreu să te pierd, Căci prea mult Te iubesc Nu strig fiul lui David, ai milã de mine, Nu sunt orbul Bartimeu, cel din vechime, Nu-s femeia Cananeancă, cea din scripturi, Să cer de la Tine doar fărâmituri. Sunt un simplu călător, spre ţara mea Sunt un copil, fără de-ajutor Tu eşti Tatăl meu, Tu eşti mama mea, Mã-ncred în Tine, Din tinereţea mea /:Mai trimite-mi Doamne, :/ Mai trimite-mi Doamne, încurajări Că mi-e greu pe cale. Nu mai am răbdare, Mi-ai spus să Te chem Când îmi este greu. /:Azi e clipa să Te strig E momentul să Te chem, în ajutor Nu vreu să te pierd Isuse Nu vreu să te pierd, Căci prea mult Te iubesc :/ Nu vreu să te pierd Isuse Nu vreu să te pierd, Căci prea mult Te iubesc. |