Privim prin credinţă în zare

Privim prin credinţă în zare
Pe bolta de aur strălucind,
Un soare măreţ ce răsare
Pe treptele vremii urcând.

/:Ni-e dor tuturora s-apară aurora
Pe bolta cerească, iar noi,
Zbura-vom înspre stele
Mai falnic decât ele,
Departe de-a lumii nevoi. :/

Credinţa ne duce departe,
Pe treptele vieţii de sus
Ajungem în Sfânta Cetate,
Intra-vom pe porţi de Paradis.

În jurul vieţii divine
Pe aripi de har vom zbura,
Spre capătul zării senine
De unde Hristos va apărea.

Tu suflete ce plângi de durere
Departe de harul divin,
O, vino, primeşte credinţa
Ce-aduce iertare din plin!

Aproape e ziua cea mare
Şi-atunci, împreună cu noi,
Intra-vei în marea splendoare
Departe de-a lumii nevoi