Privim prin credinţă în zare
Privim prin credinţă în zare Pe bolta de aur strălucind, Un soare măreţ ce răsare Pe treptele vremii urcând. /:Ni-e dor tuturora s-apară aurora Pe bolta cerească, iar noi, Zbura-vom înspre stele Mai falnic decât ele, Departe de-a lumii nevoi. :/ Credinţa ne duce departe, Pe treptele vieţii de sus Ajungem în Sfânta Cetate, Intra-vom pe porţi de Paradis. În jurul vieţii divine Pe aripi de har vom zbura, Spre capătul zării senine De unde Hristos va apărea. Tu suflete ce plângi de durere Departe de harul divin, O, vino, primeşte credinţa Ce-aduce iertare din plin! Aproape e ziua cea mare Şi-atunci, împreună cu noi, Intra-vei în marea splendoare Departe de-a lumii nevoi |