Ce dulce eşti al rugii ceas,
Ce dulce eşti al rugii ceas, Când cu lacrime pe obraz Stau la tronul lui Dumnezeu Şi-mi pot plânge păcatul meu... Oricând durerea e mare Isus îmi dă iar scăpare, La mine slab ia aminte Când Lui mă rog eu fierbinte Al rugii ceas ce dulce eşti, Când Domnului mărturiseşti Păcatul-ntreg, amarul tot, Şi spui "Isuse nu mai pot! El zice "Mie vă rugati, Cu-al meu Cuvânt vă mângâiaţi Tot ce m-apasă-I voi spune În timpul de rugăciune Al rugii ceas ce dulce eşti, În orice zi mă linişteşti; Cât timp aici călătoresc Eu către cer cu drag privesc, Când acest corp de pe pământ Îl voi depune în mormânt, Atunci în veci voi fi voios Că m-am rugat aicea jos |