Înţelepţii lumii mă înconjoară
Înţelepţii lumii mă înconjoară Şi mă întreabă cine-i Isus. Pun la-ndoială a mea credinţă Şi spun că voi suferi nespus. /: De nimeni nu mă tem, pe Tine când Te chem Numele Tău cu drag eu Îl vestesc În faţa cui voi sta, nu mă voi clătina Căci legea Ta eternă o păzesc. :/ Privesc în zare măreţul soare Ce străluceşte neîncetat. Pun o-ntrebare la fiecare Cine cunoaşte cin` l-a creat. /: Şi dacă într-o zi soarele-ar zăbovi Cine-ar cunoaşte-această cauză? Ştiinţa omului cu-nţelepciunea lui Nu va cunoaşte taina soarelui. :/ Câmpii şi munţii, munţii şi marea Vestesc iubirea Celui Prea-Nalt Tot universul şi-ntreg pământul La glasul Lui s-au cutremurat. /: Şi toate florile-şi deschid petalele Pe-al câmpului ogor nemărginit Şi tot ce ai creat, doar omului i-ai dat Fiindc-atât de mult Tu l-ai iubit :/ |