Tu nu pleci niciodată de la mine
| Tu nu pleci niciodată de la mine Şi nici o clipă singur nu mă laşi; Tu eşti mereu puterea ce mă ţine Din cel dintâi, la cel din urmă pas. Tu nu mă laşi şi nu mă uiţi vreodată; Străbat cu Tine munţi înalţi şi lunci. Chiar prin necazuri, dacă trec vreodată, Cu Tine-alături am să fiu, pe veci! Cu Tine, şi rănit, străbat cărarea; Cu Tine, eu veghez în ceas târziu. Când Tu mă mustri, eu Îţi simt mustrarea Şi când Te bucuri, totdeauna ştiu. Tu nu mă laşi fără de siguranţă Şi eşti mereu cu mine ca o stea; Mi-ai pus în suflet, Doamne, o speranţă Cum nu e nimeni, să mi-o poată da. Purtat-am o povară de păcate, Dar sângele salvării le-a spălat. Tu m-ai scăpat de toate, da! de toate; Ştiu bine că pe toate le-ai uitat. Sunt fericit, chiar dacă vrei să sufăr, Când valuri vin şi vânturi grele bat. Plutesc pe ape ca un fir de nufăr Pe care Tu-l păstrezi mereu curat. Îţi mulţumesc că eşti cu mine-n lume! Îţi mulţumesc că m-ai iubit mereu! Îţi mulţumesc că Tu mi-ai dat un nume De copilaş iubit de Dumnezeu. |