Ce bucurii! Ce simţ plăcut!

Ce bucurii! Ce simţ plăcut!
Ce sufletul meu l-a umplut,
Dacă simţesc îndurarea
Lui Dumnezeu şi puterea-I.

Ce dulce simţire, că am mântuire,
Că Isus m-a iubit şi că m-a mântuit.
Acum cu-al meu Păstor,
La-l vieţii izvor,
Şi la păşuni frumoase mă duce.

E noapte, dar iată vine,
Dimineaţa şi soarele;
Şi-n inima-mi noapte era,
Dar am zărit de sus raza.

Astă rază m-a mântuit,
Lăuntrul meu s-a înnoit.
Noapte-a trecut şi-i lumină,
Bucurie, dulce pace.