Eu n-am să te las ca să pieri
| Eu n-am să te las ca să pieri Când treci prin necazul cel greu Atunci când mă chemi în dureri, Eu vin! A promis Dumnezeu. Cheamă-mă în ziua cea grea Când nori de necaz vor veni Atunci Eu te voi ajuta Iar tu-n cânt mă vei proslăvi. Când ziua s-a dus, e târziu Şi singur în noapte rămâi În jurul tău totu-i pustiu Şi-o piatră de-ţi pui căpătâi. Cheamă-mă şi am să vin Şi-o scară la cer voi ‘nălţa În noapte, sub cerul senin Cu tine de vorba voi sta. Te simţi de furtuni clătinat Şi valul te-mpinge spre stânci În jur mai auzi disperat Un vuiet de ape adânci Cheamă-mă-n clipa cea grea Când valul loveşte cumplit Cu Mine pe stâncă vei sta Furtuna privind linişti. Eu sunt Cel ce sunt, Dumnezeu Şi-aud când mă strigi din necaz Căci Eu văd din cer greul tău Şi lacrima pe-al tău obraz. Crede şi nu te-ndoi Aşteaptă-n tăcere-ajutor Căci Eu lângă tine voi fi Şi greul va fi mai usor. |