Cât de măreţ e Dumnezeu!
| Cât de măreţ e Dumnezeu! Văd marea cu talazuri grele, Mă-nalţ pe munţii de bazalt Şi-mi zboară gândul printre stele, Tot mai înalt. Ce împărat îşi duce-oştirea Spre un gigantic apogeu? Acel ce-a pus în goluri firea, Acel ce-a scris oricui menirea, Mai mult decât nemărginirea E Tatăl meu! Cât de temut e Dumnezeu! Vuiau de pe Sinai ecouri, Când glasul Domnului vorbea. Iar Moise-nainta prin nouri Şi tremura... La Tronul Alb se strâng sfielnic Voivozi de foc din Empireu, Şi heruvimii vin cucernic, Slăvind Eternul Vistiernic. Şi-acest Stăpân Atotputernic E Tatăl meu! Şi cât de bun e Dumnezeu! Chiar dacă stelele bătrâne Tot au o vreme când se-aştern, Dar cine în Isus rămâne E-un fiu etern! Şi-n faţa slavei sclipitoare, În ceasul lumii cel mai greu, Când cei ce-au dat pe sfinţi la fiare Vedea-vor Forţa Creatoare, Eu voi şopti cu adorare E Tatăl meu... |