Când nici nu existam

Când nici nu existam
Și nici n-aveam suflare,
Din cer încă de-atuncea mă vegheai.
Când nici chip nu aveam
Și nici vreo zi sub soare
În cartea vieţii numele-mi scriai.

Te laud, Te laud,
Te laud
Căci ai iubit sufletul meu.
Ești Sfânt! ești Drept!
Ești Bun! ești Mare!
Te laud căci numai
Tu ești Dumnezeu!

Mă cercetezi-n ascuns,
M-acoperi cu-ndurare
Și ești cu mine-atunci
Când mă trezesc.
O, cât de nepătruns
Ești în a Ta lucrare!
De-aceea, Doamne,
Numele-Ţi slăvesc.

Oriunde aș pleca
Tu ești mereu cu mine,
Cu Tine...
Chiar și noaptea este-o zi.
Cu Tine...
Nu voi fi nicicând dat de rușine
Căci mâna Ta, mă va călăuzi.