Nu-i loc mai sfânt decât acela
Nu-i loc mai sfânt decât acela Unde-i Hristos şi-unde-s ai Săi; Acolo-i Duhul Sfânt, Puterea, Acolo-i dragostea văpăi... /:Cuvântul Sfânt acolo-i Soare, Credinţa-i umblet fericit, Iar părtăşia sfinţitoare, E-avutul cel mai strălucit. :/ Nu-s stări mai sfinte ca acelea De pe Taborul luminos, Când e Hristos în toţi ce cântă Şi toţi ce cântă-s în Hristos; /: Când de Hristos e plin Cuvântul Şi-n rugăciune-i plin de El, Atunci şi-afară şi-nlăuntru, Hristos străluce-n orice fel. :/ Nu-i ceas mai sfânt decât acela În care-s fraţii adunaţi Şi inimi lângă inimi, una, În Duh, se roagă ne-ngenunchiaţi; /: Când rugăciunea lor se-nalţă Scăldată-n lacrimi prin Hristos, Îngerii-s fraţi, iar fraţi-s îngeri, Pământu-i Sus, iar Ceru-i Jos. Nu-i Har mai sfânt decât acela Să fii cu Domnul şi cu-ai Săi În rugăciune, şi-n cântare, Şi-n lacrimi lângă fraţii tăi; Oriunde-s ei, fă tot şi du-te, Oricâţi sunt ei, fă tot şi stai, Oricum sunt ei, fă tot şi-i caută, /: Că unde-s ei e-un colţ de Rai! :/ |