| Departe eşti încă curată fecioară Şi ape şi codri Şi munţi te înconjoară Şi muncă îndelungă te ţine, Te ţine Şi dulcele Mire nu vine, nu vine... Mai coase, mai ţese, Mai cântă, mai plânge Mai încă puţine podoabe a strânge Puţine, puţine şi tot mai puţine Căci dulcele Mire Grăbeşte spre tine. Departe eşti încă şi noaptea-i târzie Şi candela-ţi arde în casa pustie Şi-i grea aşteptarea Şi lacrima-ţi vine Dar dulcele Mire grăbeşte la tine! Azi orice iubire din urmă-ţi dispare Doar una-i aprinsă Şi scumpă şi mare Şi zidul te-apasă şi lanţul te ţine Iar dulcele Mire nu vine, nu vine... Aşteaptă mai încă, puţină-aşteptare Puţină veghere, puţină răbdare Dar până când oare Acestea vor ţine? Iar dulcele Mire nu vine, nu vine... Mai greu trec ca anii clipitele tale Priveşte în zare, departe de cale Tresari când se-aude Un pas care vine E dulcele Mire ce vine la tine! |