Când suferinţele nu vor mai fi,
Când suferinţele nu vor mai fi, Dincolo-n veşnicii când voi sosi, Cu cel iubit şi adorat voi sta Şi laudă eu Lui îi voi cânta. Atunci va fi pace mie pace ţie Prin graţie, faţa Lui voi privi Şi de El eu nu mă voi despărţi. Prin harul Lui cel sfânt, O Domnul meu, Mi-a dat loc în casa Tatălui Său, La El mă duc, în slava Lui de sus, M-aşteaptă-L văd, O, scumpul meu Isus, Acolo-or fi fraţii care i-am iubit, Şi cei cari pe Dumnezeu L-au servit; De Isus Hristos vor fi oronaţi, Şi de necazuri ei vor fi scăpaţi. |